Curiculum predării solului
|
|
1 Obiective
|
 |
|
Această tematică a solului a fost dezvoltată la cererea Uniunii Europene având drept scop dezvoltarea abilităţilor interdisciplinare ale copiilor cu vârste cuprinse între cinci şi opt ani, încurajându-i să înveţe cât mai multe despre "soluri":
1.1 Solul
• Să ofere o perspectivă internă cât mai complexă a relaţiilor dintre ecosisteme si sol
• Să identifice câteva sensuri ale termenului “sol” folosite in existenţa cotidiană
• Să perceapă solul drept o resursă vitală şi limitată
• Sa demonstreze efectele negative ale intervenţiei omului asupra solului
• Să găsească alternative şi forme durabile şi eficiente de exploatare a solului
• Să întărească la copii conştiinţa responsabilităţii faţă de resursele de sol şi faţă de organismele ce trăiesc în sol
1.2 Strategii conforme cu Agenda Locală 21
Agenda 21 vizează o modificare a mentalităţii ecologice ceea ce va determina o economie şi o dezvoltare durabilă în toate zonele locuite. Acest ţel poate fi atins prin devoltarea unor competenţe cheie şi a altor abilităţi:
• Să îmbunătăţească abilităţile de învăţare ale copiilor (conştientizarea celor 5 simţuri, abilităţi lingvistice şi abilităţi de comunicare interpersonală)
• Să motiveze şi să încurajeze auto-învăţarea continuă
• Să lucreze independent fortificând astfel încrederea de sine, mai ales, capacitatea de a acţiona eficace (învăţând cum să planifice şi cum să acţioneze fără asistenţa cuiva, asumându-şi responsibilitatea; să acţioneze din proprie iniţiativă )
• Să îmbunătăţească abilităţile sociale şi de grup (să se integreze în cadrul grupului, să lucreze împreună cu alţii, să planuiască şi să acţioneze împreună cu aceştia ) prin intermediul muncii de echipă
• Să răspundă chemării unei educaţii holistice, care se adresează tuturor simţurilor unui copil integrând discipline apropiate
• Să intensifice interesul ştiinţific
• Să sprijine cunoaşterea şi înţelegerea ecologică şi ştiinţifică
• Să dobândească abilităţi (să planifice şi să realizeze experimente, precum şi să descrie şi să interpreteze rezultatele)
1.3 Intenţiile Uniunii Europene "EU Science Calls"
• Să ofere copiilor o înţelegere a procedurilor ştiinţifice prin proeictarea şi punerea in aplicare a unor experimente, precum şi prin interpretarea rezultatelor acestora
• Să obţină abilităţi metodologice
• Să crească dorinţa de a experimenta, mai ales în cazul fetelor
• Sa sprijine interesul ştinţific mai ales în cazul fetelor
• Să răspândească cât mai mult posibil în Europa conţinutul modulului/ unităţii "Lectii despre sol"/ "Teaching Unit Soils"
|
|
2 Definirea obiectivelor de performanţă
|
|
|
Subiectul "sol " oferă copiilor posibilitatea de a deduce, prin propriile forţe, înţelesurile unor corelaţii complexe, folosind diferite materiale şi metode. De mare ajutor le sunt discuţiile, experimentele şi observaţia.
Solul este o resursă direct accesibilă pe care copii o întâlnesc zilnic şi care este privită drept una dintre principalele fundamente ale vieţii. Orice copil a avut un contact anterior cu solul. Indiferent dacă înainte el s-a jucat în cutia cu nisip sau a modelat lut, aceste legături cu experienţele din copilaria anterioară vor asigura retenţia materialului/ informaţiei.
2.1 Specialist al solului
Pentru a proteja resursa naturală “sol” într-o manieră durabilă, este necesar să obţinem o mai bună înţelegere a activităţilor complexe din interiorul acestui ecosystem. În vederea unui success de lungă durată, copiii ar trebui familiarizaţi cu această problemă din timp, atâta vreme cât sunt la graniţa dintre cinci şi opt ani.
Folosirea şi uzarea zilnică a solului, mai ales în zonele urbane trebuie identificate drept teme centrale şi aduse în discuţie:
• Activităţile umane pun în pericol solul în calitate de resursă vitală
• Conservarea solului poate fi realizată doar printr-o utilizare corectă.
2.2 Premise ale Agendei 21
• Este o realitate tristă faptul că din ce în ce mai mulţi copii sunt din ce în ce mai afectaţi de o percepţie defectuasă şi de o putere de concentrare slăbită. Natura oferă ocazia de a comunica trăirile senzoriale prin limbaj.
• Anumite preferinţe induse de media, de exemplu, din ce în ce mai mult, în contextul orelor de la clasă – copiii se tot aşteaptă la materiale informative îmbunătăţite – subminează învăţatul şi activitatea independentă. "Aş fi înţeles mai mult dacă nu era totul explicat". În opoziţie cu acest aspect competenţa şi capacitatea personală de a acţiona eficace sunt solicitate în acest caz. Găsirea de răspunsuri la întrebări proprii precum şi sprijinul primit de la adulţi nu numai că imbunătăţeşte cunoaşterea şi abilităţile dar creşte totodată stima de sine, mândria şi conştiinţa globală
• În zilele noastre este greu să ne imaginăm o activitate care să nu se bazeze pe lucru în echipă. În plus, mulţor copii le lipsesc formele reciproce de experienţă în cadrul unei familii sau al unui cerc de prieteni..
• De vreme ce este acceptat faptul că există conexiuni ecologice globale, este necesară o perspectivă integrală/holistică asupra ştiinţei, care trebuie să devină tottodată parte a educaţiei şi pregătirii tinerilor.
• Astăzi şi în viitor este mare nevoie de oameni de ştiinţă calificaţi şi de muncitori cu abilităţi tehnice. Interesul in acest domeniu ar trebui cultivat din fragedă copilărie.
2.3 Intenţiile "EU Science Calls"
Anxietatea în procesul de învăţare este adesea cauzată de lipsa de înţelegere, abilităţile metodologice fiind sărace. Această aversiune faţă de ştiinţă trebuie să fie îndepartată pentru a da posibilitatea unui angajament ştiinţific serios. Structura lecţiei oferită aici încurajează copii să observe, să descrie, să facă schimb de informaţii între grupuri, să desfăşoare experimente bazate pe experienţa directă, să gândească în modele, să analizeze dovezile şi să descopere rezultatele.
Un număr insuficient de fete aleg domeniile tehnice sau ştiinţifice in clasele mai mari, iar femeile sunt slab reprezentate in domeniul academic. Există o criză a muncii în acest domeniu. Pentru a creşte întregul potenţial European, care este în mare parte latent, numărul de femei implicate în profesiile ştiinţifice şi inginereşti ar trebui crescut. Femeile – motivate în timp util – sunt capabile să crească competitivitatea viitoare a Europei.
|
|
3 Metode de îndeplinire a obiectivelor unei lecţii
|
|
Aceste sesiuni pot fi împărţite în şapte faze:
1. Faza introductivă
2. Faza întrebărilor
3. Faza activităţilor
4. Evaluarea
5. Comprehensiunea
6. Concluziile
7. Faza aplicaţiilor
Faza introductivă:
În primul rând, copii sunt sensibilizaţi cu privire la numeroasele funcţii şi proprietăţi ale solului. Acest aspect este realizat în faza introductivă, când copiii descoperă variatele tipuri de sol, diferitele părţi componente şi funcţii. Ei vor descoperi solul drept habitatul animalelor şi al plantelor. Vor învăţa că solul este mai mult decât noroi şi murdărie, două cuvinte ce poartă o conotaţie negativă. Scopul principal al acestei faze este să ofere copiilor o perspectivă ştiinţifică asupra solului.
Faza întrebărilor:
În faza următoare va fi descris managementul solului de către om. Copii vor descoperi modul în care oameii folosesc solul în diverse moduri, cum se bazează pe el şi cum acesta este pus in pericol prin exploatare.
Faza activităţilor:
În cadrul acestei etape copii copii învaţă differite abordări ştiinţifice precum şi modul în care chiar şi ei pot deveni oameni de ştiinţă. Obiectivul este să se realizeze un experiment împreună cu elevii care va reproduce efectul de poluare prin acoperirea urbană a solului (şi/ori eroziune, contaminare) precum şi rezultatele fireşti aleacestor fenomene. În numeroase discuţii copii îsi vor exprima supoziţiile, elabornd ipoteze care vor fi verificate prin experimente. Copii vor fi rugaţi săţină fiecare câte un jurnal ştiinţific în care vor înregistra experimentele, procedurile exacte precum şi eventualele variaţii de procedură.
Evaluarea:
Apoi rezultatele experimentelor vor fi examinate, evaluate şi descrise/ interpretate.
Înţelegerea:
Copii învaţă cum să formuleze nişte concluzii proprii în urma experimentelor şi a interpretării rezultatelor. Ei ar trebui să înţeleagă faptul că intervenţia umană are un preţ destul de mare pentru sol şi prin urmare, pentru umanitate.
Concluziile:
In cadrul acestei faze copii vor prezenta concluziile/ rezultatele experimentelor lor altor copii, părinţilor etc. Mai mult decât atât participarea lor va fi răsplătită printr-un certificat care să potenţeze succesul lo ca oameni de ştiinţă.
Faza aplicaţiilor:
In acest punct copii conştientizează faptul că sunt capabili să ia decizii. Copii ar trebui învăţaţi faptul că şi ei pe viitor pot urma o carieră în domeniul stiinţific, putănd crea /gândi strategii care să rezolve problemele. Ar trebui de asemenea, să ajute în găsirea unor soluţii privind utilizarea solului fără afectarea principalelor funcţii ale acestuia. Copii ar trebui să se gandească la ce ar putea face pntru a proteja solul ( de exemplu sprijinirea solului, înfiinţarea unei gradiniţe, constituirea uni depozit de compost). Copiii ar trebui încurajaţi să-şi asume responsabilitatea pentru esursele de sol.
Pentru a îndeplini obiectivele prezentate mai sus se pot folosi mai multe metode. Metodele sunt prezentate potrivit ordinii cuprinse in unitatea "Lectii despre sol"/"Teaching Unit Soil". Metodele ce vor fi prezentate pot depăşi sau pot în parte fi aplicate în îndeplinirea obiectivelor tuturor categoriilor şi solicitărilor.
3.1 Metode ce vizează resursele solului:
• Colectare si sortare
• Observare şi examinare
• Intreţinere.
Prin colectarea şi sortarea probelor de sol copiilor li se oferă posibiliteatea de a cunoaşte solul. Această activitate se potriveşte perfect cu pasiunea pe care copii la această vârstă o au, pentru a aduna diferite obiecte.Colectarea, sortarea şi examinarea diferitelor probe de sol ofera copiilor o perspectivă clară asupra biodiversităţii vieţii existente în sol. Astfel ei vor arunca o primă privire asupra unui astfel de habitat, constientizandu-i complexitatea şi devenind mai atenţi atunci când il manevrează. Având grijă de speciile existent în sol (in acest caz o cutie cu viermi), copiii învaţă cum să-şi asume esponsibilitatea, o abilitatea asteptată de la ei pe tot parcursul vieţii viitoare.
3.2 Metode care întâmpină cererile Agendei 21:
• Examinare
• Descriere
• Determinare
• Lucru în echipă
Cât timp examinează solul, simţurile copiilor vor fi supuse diferitelor experienţe. Interacţiunea cu aceste resurse capacitatea de discriminare tactilă, olfactivă şi vizuală. Contactul direct al copiilor cu solul le permite acestora să dezvolte un ataşament emoţiona care să reprezinte fundaţia pentru o relaţie respectuasă cu solul. Se întâlneşte necesiatea unei învăţări integrale (învăţarea prin cap, inimă şi mână), tinzându-se către o perspevtivă holistică.
Abilităţile lingvistice sunt dezvoltate prin descrierea şi clasificarea obiectului supus studiului. În cadrul discuţiilor de grup, copii vor numi şi prezenta experienţele avute precum şi descoperirile lor. Învaţă astfel, cum să-şi exprime ideile şi sunt iniţiaţi în folosirea termenilor tehnici.
Abilităţile de relaţionare interpersonală a copiilor sunt dezvoltate prin derularea de experimente în grupuri mici. Ei lucrează împreună şi trebuie să-şi organizeze procedurile. Acest exerciţiu le creşte abilitatea de a coopera şi de a comunica. Copii ar trebui să folosească dialogul în rezolvarea oricărui conflict ar putea apărea. Educatorii şi profesorii vor facilita acest proces educaţional.
3.3 Metode care vin în întâmpinarea obiectivelor "EU Science Calls":
• Experimentare
• Examinare
• Verificare
• Observare
• Măsurare
• Comparare
• Desenare
• Documentare
• Analiza dovezilor
• Prezentarea informaţiilor
• Lucrul pe grupuri exclusiv de fete sau de baieţi
În cadrul larg al dezvoltării cunoaşterii ştiinţifice în rândurile copiilor, experimentarea are o mare importanţă. Prin studierea solului şi verificarea ipotezelor prin experiment, copii sunt capabili să-şi dezvolte spiritul de observaţie; abilitate pe care ar trebui să o deţină orice om de ştiinţă. Experimentele privind solul îi vor motiva pe copii să observe cu atenţie, să măsoare cotele, să compare rezultatele măsurătorilor după încheierea setului complet de teste şi ale variaţiilor aferente. Stăpânirea acestor sarcini este o condiţie preliminară oricărei activităţi ştiinţifice, iar copii o realizează in cadrul acestei unităţi pe cont propriu. Ei trebuie să se concentreze asupra experimentului; îşi schiţează procedurile şi se documentează cu acurateţe. Prin analiza experimentelor ei învaţă să distingă cauza de efect şi să realizeze analogii. Maniera activă de abordare a problemelor tangibile şi a întrebărilor importante, creşte nivelul de conştientizare şi de concentrare a copiilor.
Grupurile mici sunt împărţite după criteriul genului. Se evită totuşi manipularea între sexe (conştientă sau inconştientă). Astfel diferitele abilităţi pot fi dezvoltate şi stimulate fără a fi privite din perspectiva diferenţei de gen. Asta include întărirea abilităţilor de comunicare interpersonală la băieţi în timpul activităţilor de grup şi îmbunătăţirea auto-experimentării directe şi a analizei contextuale la fete. Ar fi de dorit să se incite interesul fetelor pentru profesiile tehnico-ştiinţifice.
În plus educatorii şi profesorii pot avea în vedere diferenţele individuale dezvoltate anterior pe parcursul socializării dintre băieţi şi fete, fără a se avea în vedere cadrul.
Documentându-se şi prezentându-şi activitatea, copiii vor învăţa cum să folosescă diferite mijloace media, oferindu-li-se posibilitatea de a face schimb de rezultate cu alte ţări partenere prin intermediul internetului.
3.4 Evaluarea
Pentru a asigura calitatea predării unităţii despre sol materialele şi informaţiile folosite în predare ar trebui revizuite permanent, acest lucru se face prin observarea copiilor în timpul activităţilor. În plus se intenţionează o evaluare a jurnalelor ştiinţifice, oferind o revizuire calificată fiecărei activităţi. În cadrul ultimei etape a lecţiei , cea a concluziilor, se vor realiza discuţii reflexive şi feedback-uri din partea copiilor. Pe parcursul acestei etape copiii vor avea posibilitatea să-si exprime criticile. Aceste metode de evaluare vor reflecta calitatea unităţi de predare, evidenţiind punctele slabe care pot fi remediate la un moment dat. Aceasta este singura metodă de a asigura eficienta predării unităţii "Teaching Unit Soil" pe termen lung.
|
|
4 Condiţiile generale potrivit curiculei
|
|
Condiţiile generale ale acestei unităţi de predare sunt aliniate standardelor educaţionale/ curriculumului. Aceste planuri administrează obiectivele şi conţinuturile învăţării. Pentru Germania curriculumul statelor federale din Westphalia serveşte drept exemplu, considerându-se ca in cazul tuturor celorlalte state conţinutul este acelaşi.
Grupul ţintă al acestei unităţi de învăţare sunt copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 8 ani ar trebui evidenţiat că in cazul Germaniei acest grup ţintă este alcătuit din preşcolari ţi elevi ai claselor primare.
4.1 Grădiniţe
Educaţia preşcolară... (un plan educaţional pentru grădiniţe introdus în North-Rhine Westphalia, Germania) stabileşte ariile educaţionale care ar trebui dezvoltate de câtre centrele de îngrijire zilnică şi de către grădiniţe. Percepţiile senzoriale reunite, de exemplu, atunci când se studiază tipurile de sol, sunt legate de informaţiile ştiinţifice şi de elementele creative. Observarea speciilor (a vietatilor din sol de ex) creşte considerabil atitudinea pozitivă faţă de natură. Discuţiile despre întâlnirile cu solul sprijină abilităţile lingvistice ale copiilor. În acelaşi timp ei vor avea experienţa contactului cu solul numai în contextul unui cadru necesar. Asta înseamnă că solul nu este perceput drept concept abstract, ci dimpotrivă numeroasele funcţii şi inter-relaţii ale solului devin clare copiilor fiindu-le hrănită curiozitatea ştiinţifică.
4.2 Scoli primare
Această sură de predare se leagă de planul educaţional in funcţiune în şcolile primare din North-Rhine Westphalia. Sprijinul dezvoltării personalităţii, a abilităţilor interpersonale, a talentelor muzicale şi a capacităţilor practice primite în şcoala primară corespunde celui oferit de această lecţie. Este responsabilitatea şcoli de a crea o arenă in care să se dobândească experienţa, in cadrul căreia învăţarea cognitivă poate fi combinată cu educaţia practică, muzicală, creativă, estetică, religioasă şi socială. Aşadar instruirea ar trebui să includă învăţarea tehnică şi interdisciplinară. Abordarea tematică a solului întâlneşte astfel de cerinţe. Aici copii învaţă cum să lucreze cu o astfel de tematică complexă, abordând-o din diferite unghiuri si din diferite ipostaze. Învăţarea individuală şi autonomă, precum şi cea în echipă sunt folosite de abordarea unui subiect ca cel al solului prin experimente şi analize, exact aşa cum sunt cerute de către planurile educaţionale pentru şcoala primară în NRW3.
Sub deviza "Natura şi Viaţa" în planul educaţional din Westphalia de Nord-Vest, li se cere la Sachunterricht (o materie generală)să înveţe cum să recunoască corelaţiile dintre oameni, animale şi plante. Resursele informaţionale prezentate in anexa1 şi 2 vin în întâmpinarea acestor cerinţe. Sub denumirea de "Spaţiu şi mediul înconjurător", planul educaţional stipulează faptul că elevii ar trebui să stabilească şi să recunoască semnificaţia resurselor şi a folosirii lor; programul de predare a informaţiilor despre sol se corelează standardelor impuse şi în acest caz. Prin "Omul şi Comunitatea" copii ar trebui să recunoască problemele şi conflictele ecologice, şi să dezvolte strategii de rezolvare a conflictelor. Abordarea internaţională din cadrul programului "Teaching Unit Soil" cu o focalizare naţională asupra poluării solului prin acoperirea masivă în Germania, asupra eroziunii solului in Ungaria şi asupra contaminării solului în România.
Ataşament 1: Metodologia predării
Ataşament 2: Comentarii suplimentare despre respectivele activităţi
Bibliografie:
(1) Haller, Kerstin & Kummetz, Mechthild: Expedition Erde. Bildungsverlag EINS
Versiunea PDF
|
|
|
